Blog

Cum pot fi ajutate noile întreprinderi, dar şi prevenită dispariţia celor „vechi”?

După o tradiţie nescrisă, la final de an, Biroul Naţional de Statistică face publică „demografia întreprinderilor”, însă nu pentru anul care se încheie, ci pentru precedentul. E şi de înţeles acest lucru, or colectarea, procesarea și sistematizarea datelor respective este un proces destul de anevoios și îndelungat. Şi chiar dacă s-ar părea că datele respective ne sunt furnizate cu o întârziere, totuşi, analiza lor e un exerciţiu interesant, captivant şi care ne permite să tragem unele concluzii.

Dat fiind cele menţionate, în ultima perioadă, am folosit puţinele clipe libere pentru a analiza „demografia întreprinderilor” din Moldova în anul 2021. Astfel, de la BNS aflăm că în anul 2021 numărul întreprinderilor raportoare a constituit 52,5 mii, din care 38,3 mii întreprinderi active sau circa 72,9% din numărul total. Însă, dincolo de această constatare generală, prezintă interes alt indicator – numărul întreprinderilor nou create, dar şi a celor lichidate. Aceeaşi sursă informează că, pe parcursul anului 2021, au fost create 5,3 mii întreprinderi și lichidate 5,5 mii întreprinderi. Rata de creare a întreprinderilor noi în perioada de referință, a constituit 14%, ceea ce reprezintă numărul de întreprinderi nou create raportat la numărul de întreprinderi active în anul de referință. Constatăm că numărul întreprinderilor lichidate e mai mare decât al celor nou create. Dar şi mai interesantă este altă constatare – din numărul de întreprinderi nou create, de regulă, active sunt sub 50%. În 2021 acest indicator a fost de 44,5%. Suprapuşi aceşti indicatori importanţi, ajungem la concluzia logică că asistăm la o tendinţă accentuată de diminuare permanentă a numărului de întreprinderi active în Moldova, iar aceasta poate genera consecinţe nefaste pentru stat. Or, se ştie că întreprinderile sunt cele ce furnizează cea mai mare parte a veniturilor bugetului de stat, dar şi a altor bugete, şi de activitatea acestora depinde însăşi funcţionalitatea sistemelor de stat, și a ţării, în întregime.

Este absolut evident că se impun acţiuni imediate pentru a stopa acest declin, iar la baza lor trebuie să stea o analiză detaliată a situaţiei. Cunosc nu din auzite că cele mai multe întreprinderi noi eşuează din cauza lipsei de bani necesari pentru dezvoltare. Şi marea majoritate a întreprinderilor lichidate, au dispărut tot din această cauză. Da, sunt şi alte condiţii, cum ar fi calitatea mediului de afaceri, cadrul de reglementare, procedurile birocratice anevoioase etc., însă resursele financiare, cu siguranţă, sunt pe primul loc din acest punct de vedere. Iar dacă ne dorim ca să apară cât mai multe întreprinderi noi, care să devină cu adevărat active şi să se menţină pe piaţă, statul trebuie să se gândească la un mecanism ce ar facilita accesul acestora la mijloace financiare în condiţii acceptabile. Fie că vorbim de programe de subvenţionare a creditării, fie de îmbunătăţirea condiţiilor de creditare prin utilizarea instrumentarului BNM, fie de atragerea liniilor de creditare de la instituţiile internaţionale partenere etc. Şi acestea sunt necesare nu doar în calitate de sprijin pentru întreprinderile noi dar și pentru cele cu experienţă deja pe piaţă – sunt sigur că un alt efect al acestei abordări ar fi diminuarea numărului de întreprinderi lichidate.

Accesul la mijloace financiare pentru dezvoltarea business-ului, în opinia mea, e cea mai mare provocare căreia trebuie să-i facem faţă. Dacă nu va fi făcut un efort comun în acest sens, cu siguranţă, vom asista la o degradare continuă a economiei naţionale şi poate chiar la falimentul acesteia într-o perspectivă nu chiar îndepărtată. Sper că reglementatorii țin cont de rolul cheie al accesului la finanțare și creditare pentru persoanele juridice și că vor întreprinde măsuri imperative care să redreseze declinul mediului de afaceri din țara noastră.