Blog

Reflecţii la început de 2023

Suntem la un început de nou an şi, tradiţional deja, vin cu unele reflecţii pe marginea situaţiei curente, dar şi a posibilelor evoluții pe care le putem deja anticipa la această etapă.

Cu siguranţă, anul 2023, în termeni economici, va fi influențat în mare parte de precedenţii ani – 2021, marcat de pandemie şi criza financiară generată de aceasta, şi – 2022, marcat de războiul din ţara vecină. Consecinţele pandemiei şi a crizei economice le resimţim încă din greu, iar războiul din Ucraina, din păcate, nu ne oferă nici un motiv să credem că e pe cale să se încheie. De aceea, prima concluzie pe care o putem face este că trebuie să fim pregătiţi din toate punctele de vedere să activăm în 2023 în condiţii dificile, în mare parte, similare, dacă nu cu cele din 2021, atunci cu siguranţă cu cele din 2022.

O altă concluzie pe care o putem face la această etapă ţine de politica bugetar-fiscală, dar şi de Legea bugetului de stat. După cum anticipasem în repetate rânduri în expunerile publice avute anul trecut, politica bugetar-fiscală nu avea cum să prevadă careva facilităţi esenţiale pentru mediul de afaceri, or deficitul bugetar este unul enorm – circa 18 miliarde lei. Mai mult ca atât, pe alocuri, politica bugetar-fiscală pune chiar şi o oarecare presiune pe mediul de afaceri, dar care, iarăşi, trebuie să înţelegem că reiese din situaţia concretă, extrem de dificilă, cu care ne confruntăm cu toţii, inclusiv statul, nevoit să facă faţă unor provocări fără precedent. Concluzia ce se impune la acest capitol este că mediul de afaceri trebuie să dea dovadă de pragmatism, de multă adaptabilitate şi să înţeleagă că, cel puţin în 2023, nu poate miza pe miracole de ordin legislativ.

O a treia concluzie preliminară ce se impune acum, la început de an, ţine de inflaţie. E clar că aceasta, chiar dacă şi-a temperat puţin tempoul de creştere, va fi în continuare una înaltă. Iar aceasta va lovi serios în capacitatea de cumpărare a oamenilor şi, în final, se va răsfrânge negativ asupra mediului de afaceri. În context, merită atenţie şi eforturile depuse de Banca Naţională a Moldovei pentru menţinerea leul moldovenesc cât de cât puternic în raport cu principalele valute de referinţă, însă aici trebuie să avem în vedere şi efectele colaterale. Spre exemplu, situaţia dificilă în care au nimerit exportatorii ca urmare a menţinerii leului ca valută stabilă și relativ puternică.

A patra concluzie preliminară, ţine de accesul la credite. În 2022 acesta a devenit destul de dificil, mai ales după operaţiunile Băncii Naţionale a Moldovei ce au vizat rata de bază. Scumpirea creditelor a afectat în egală măsură persoanele fizice şi juridice. În primul caz, aceasta s-a expus asupra capacităţii de cumpărare, iar în cel de-al doilea caz a fost frânată esenţial dezvoltarea business-ului. Nu aş vrea să fiu pesimist, dar dacă accesul la credite va rămâne în continuare dificil, iar statul nu va găsi soluţii pentru a spori accesul persoanelor fizice şi juridice la credite în condiţii acceptabile, vom exacerba problemele economice existente și ne vom confrunta cu noi probleme economice și mai serioase.

A cincea concluzie preliminară este că, din păcate, nu par să existe premise pentru stoparea exodului masiv de populaţie la care asistăm constant în ultimii ani şi care a căpătat proporţii în ultimii ani. Iar aceasta afectează serios dezvoltarea business-ului pe diverse dimensiuni – de la pierderea forţei de muncă calificate până la scăderea cererii pentru mărfuri, produse și servicii.

Ar mai fi şi alte concluzii de făcut, însă şi cele menţionate mai sus arată că ne aşteaptă un an greu şi va trebui de depus eforturi considerabile pentru ca economia naţională și mediul de afaceri să se menţină pe linia de plutire.